Țara mea. Versuri de Adrian Văncică

Tags

, , , ,

Românie, țara mea

astăzi este ziua ta

la mulți ani, să fii frumoasă,

îmi pun sufletul pe masă,

la mulți ani cu sănătate,

ți le zic cu drag pe toate.

Eu n-am flori, tu n-ai bomboane,

ai oameni prin tomberoane..

Ce ai fost și ce ai ajuns,

că dau veselia în plâns.

Nu zic vorbe într-o doară

nu e românaș în țară să nu aibă un văr, un frate

la muncă în străinătate.

Facem alte țări frumoase,

construim la alții case,

cât le îngrijim bătrânii,

pe aici ne mănâncă câinii.

Romanii își lasă copiii acasă

să pună o pâine pe masă,

și îi văd o lună pe vară

atunci când se întorc în țară.

Drumul ăsta nu-i ușor,

te usuci, încet, de dor.

Anglia, Italia, cei mai mulți în Spania.

Ne-a bătut Albania, că nici fotbal nu mai știm,

peste minge noi sărim,

de ea zici că aproape fugim.

Vai de tine,

Vai de noi.

Asta e , ăștia suntem.

Noi la supărare bem.

Europa ne cam ține la perete,

avem servicii mult, mult prea secrete.

Deși nu-s autostrăzi, la permise sunt cozi de cozi,

Mulți se chinuie de foame,

avem mai puține mame.

De pădure ce să spun,

că pădurea zici că-i drum,

școala e pe arătură

se face pe scurtătură.

Gimnastică nu mai avem.

Aia e,

atât putem,

nu mai face nimeni bârna

nu mai strigă nimeni sârma.

Sănătatea nu-ți mai spun,

moare pacientul în drum.

Doctorii, precum se știe,

sunt plecați în pribegie.

Cei ce fură milioane au costume și sutane.

De-ai trecut prin pușcărie,

nu-i rușine,

e mândrie.

Vai de tine.

Vai de noi.

Asta e,

ăștia suntem,

noi, la supărare bem.

Românie, țara mea,

astăzi este ziua ta

și în loc de o urare,

din pieptuțul meu de dac,

am să strig în gura mare:

iartă-mă,

că nu mai fac!

Nu-i mai las să te mai fure,

nu-i mai las să te înjure,

nu-i mai las să-și bată joc

și, de-o fi

ți-i trec prin foc!

Și sper ca în a mea viață

să te văd în față,

în față pe harta lumii,

la împărțeală cu jupânii.

Asta e,

ăștia suntem,

noi la bucurie bem!

Și-ți mai spun,

nu mă feresc,

Românie, te iubesc!