Tags


Unii dintre dumneavoastră se lăfăie, deja, prin concedii, alții abia își fac bagajele, iar unii se gândesc că Paştele trebuie celebrat acasă. E timp de fugit în lume, după aceea. Nu ştiţi unde?
În Portugalia, locul întâi în clasamentul preferințelor mele. Dacă nu ați fost niciodată în Portugalia, ar trebui să bifați mai întâi Lisabona și împrejurimile: străduțe înguste, pietruite, în pantă, cârciumi destule, mâncare bunicică.
Pe aici merg eu, să văd oameni, să respir aer, să miros străzi. Sunt multe de făcut în Lisabona, dar ca să simți aerul și să vezi cerul ăla de un albastru ireal, ar fi de ajuns doar să stai la o terasă, undeva în preajma râului, și să te relaxezi. În centru, aproape de Bairo Alto, există un lift printre clădiri, cu care poți urca nişte etaje. Sus găsești o terasă, unde unii cântă la chitară, alți beau cafea sau vin, iar alții zac pur și simplu și admiră cerul. Se vede râul de sus și Lisabona cu acoperișuri roșii și pereţii albi.

Vă aşteptaţi să vă vorbesc despre muzee, arhitectură, monumente, show-uri? Le găsiţi pe site-urile de călătorii sau în Wikipedia. Eu vă zic ce am simţit eu.
paste
Creta, acum. Văzută cu ghid, neapărat, prin agenţia de turism Cocktail Holidays. Cum păşeşti pe insulă te şochează cenuşiul munţilor, înalţi de peste 2400 m, alcătuiţi din roci calcaroase şi aproape lipsiţi de vegetaţie. Sunt multe de zis despre acest loc binecuvântat, dar ce mi-a rămas întipărit în minte a fost faptul că aici am cumpărat cel mai bun ulei de măsline din viaţa mea (cu preturi intre 8 si 9 euro ), pastă de masline (2 euro un borcan mic), bureti de mare… Cu aceeaşi agenţie de turism am fost şi în Santorini -vechea Atlantida, un şoc pentru mine. Clădiri aproape identice de culoare albă cu acoperiş albastru, străduţe înguste şi paralele şi ceea ce a mai rămas din Vulcan în urma eruptiei. Te trec fiori când îl priveşti, dar e fermecator.

M-aş întoarce şi în Maroc, care are de toate: munţi înalti de 4000 m, dealuri cu verdeaţă şi vai adânci, defileuri săpate de râuri în stâncă, şosele care despică muntii, ocean şi staţiuni estivale, desert şi cascade, palmieri şi portocali, cactuşi şi conifere, lux şi mizerie. Ce mi-a plăcut aici: fiecare restaurant are pisica lui, iar marocanii sunt foarte pricepuţi, ingenioşi şi plini de imaginaţie în artizanat şi handmade. Marocanii fac bani, spectacol şi turism din orice, dar au şi cel mai bun hasis, care creste în plantatiile înalte din munţii Atlas şi este exportat în toată Europa. Turiştii îl pot cumpăra cu usurinta şi pot consuma fără probleme planta care îi face fericiţi, este aşa-numitul “turism de hasis”.
creta
Nu zic să vă luaţi după mine. Dar vă recomand, când vă duceţi undeva, nu faceţi tot ce fac ceilalţi. Luaţi-vp din timp bilete, prin ofertele early-booking, de pe Cocktail Holiday şi negociaţi activităţi personalizate.
COCKTAIL-NEW-LOGO-21-300x75Puneţi-vă ghidul la treabă, destul a spus poeziile cu muzee, hieroglife, monumente. Istoria e importantă, dar mai fascinanţi sunt oamenii care trăiesc cu ea alături. De fapt, acesta este şi motto-ul Agenţiei de Turism Cocktail Holidays: “Pentru că viaţa este un cocktail de trăiri”.