Eu sunt cea care-i cumpără toate hainele şi încălţămintea copilului meu. Prietenii şi rudele mele ştiu asta. Aşa că nu îmi donează hainele copiilor lor, pentru că ştiu că Mihăiţă poartă doar haine noi. Nu-i cumpără cadouri de purtat, ci doar pentru joacă.
Acesta a fost sfatul medicului pediatru, după ce, bebelus fiind, i-au apărut mai multe iritaţii pe corp. În plus, avea ceva probleme cu picioarele, fiind suspectat că va dezvolta un platfus. Recomandarea a fost: doar haine noi, spălate după cumpărare, cu detergenţi fără miros şi chimicale, şi încălţăminte cu talonete, specială pentru copiii de vârstă mică.
Pe piaţă există numeroase optiuni de încălţări incredibil de drăgute pentru un copil. O multime de branduri cunoscute şi-au îndreptat atenţia şi spre acest domeniu. Eu ştiu un lucru: cea mai bună incaltaminte pentru copii trebuie să fie din piele, cu talpa flexibilă şi foarte uşoară. Regula generală este că un copil are nevoie de pantofi noi la 4-5 luni, deci până la această vârstă (cinci ani) i-am cumpărat cred că mai bine de treizeci de perechi de încălţăminte.
30407-012-weelie-coal_1Pantofi sau ghetuţe, cu şiret, fermoar sau arici, cu talpă plată sau puţin înclinată… Există numeroase modele de încălţăminte pentru copii. Important este să alegem un model care respectă forma anatomică a piciorului copilului şi care nu afectează mersul acestuia. Eu le prefer pe cele cu arici, nu cu şireturi, deoarece copilul se poate împiedica de ele. Aleg mereu modele cu deschidere cât mai mare pentru a fi mai uşor de încălţat şi a nu-l strânge la gleznă. Dacă în primii doi ani a purtat doar ghetuţe, care să-i ţină dreaptă glezna, acum îi cumpăr pantofi, sandale, tenişi mai jos de gleznă, care permit întărirea musculaturii piciorului. Pentru problema copilului, am auzit şi păreri „băbeşti”, cum că ar trebui să poarte încălţămintea invers (gheata dreaptă în piciorul stâng şi invers). Cum niciodată nu m-am luat după niciun leac băbesc, nu l-am pus în practică nici pe ăsta. Am preferat încălţămintea de calitate pentru copii, nu chinezăriile sau turcismele care se găsesc în magazinele de cartier şi care sunt, evident, mai ieftine şi mai proaste calitativ. De altfel, de aceea am interzis cunoscuţilor să-i mai cumpere ceva, deoarece am avut experienţa de la botez, când am primit numai haine şi ghetuţe din materiale sintetice, care i-ar fi produs doar disconfort copilului meu.
Pantofii şi sandalele trebuie să fie din piele atât pe dinafară, cât şi în interior. Acesta este singurul material care îndeplineşte toate cerinţele pentru sănătatea picioarelor: pielea este flexibilă, permeabilă la aer, nu provoacă alergii. Talpa trebuie să fie antiderapantă, cu o grosime de maximum un centimetru. Trebuie să fie rezistentă, dar nu prea rigidă pentru a permite rularea tălpii pe sol. Partea care susţine călcâiul trebuie să fie foarte stabilă. Partea din faţă trebuie să permită deschiderea largă pentru ca piciorul copilului să poate intra cu uşurinţă, mai ales în cazul ghetuţelor de la vârste mici, când prichindelul nu ştie să împingă piciorul.
Vârfurile pantofilor trebuie să fie rotunjite şi uşor ridicate astfel încât copilul să nu se împiedice.
Acestea sunt învăţăturile mele, după cinci ani de studii personale privind sănătatea copilului meu. Voi ar trebui să faceţi la fel, să căutaţi şi să decideţi singuri ce e mai bine pentru copiii voştri.